
Stagiunea: 2021 – 2022
Distribuția: Tamara – OANA FLOREA, Pașa – CRISTIAN TODICĂ / BOGDAN MANOLACHE, Leonid – SIMIN SALCĂ JR.
Regia: Bogdan Hușanu
Scenografia: Sandu Maftei
***
În mișcarea cotidiană, pe care o numim viață, printre peisajele pe care le vizităm preumblându-ne repetitiv dintr-o zi în alta prin parcuri sau călătorind printre vitrinele magazinelor, pierduți, cu gândul preocupat să evite motorul ambalat al mașinilor, ni se decupează obsesiv pe retină mișcarea unduitoare a celeilalte jumătăți, ritmul convulsiv renăscut, fără de sfârșit, proaspăt și răcoritor, desenat asemenea cercurilor concentrice ale picăturilor de ploaie.
Dacă revărsarea unor suflete este decorată de o arhitectură croșetată din cuvinte mult prea zemoase pentru gingășia vinovăției originare, muțenia celorlalți îndrăgostiți nu este lipsită de voluptate.
Îmbinarea crenelurilor naturilor umane compatibile sau hazardul întâlnirilor banale? Cenzura visurilor cu ochii larg deschiși, rușinea neadaptării la normele cotidianului sau curiozitatea ciudățeniei, necesară să reveleze amprenta noastră în zbuciumul reprimat al celuilalt?
Cromatica exhaustiv caducă autofagocitează omul, a priori condamnat la dezumanizare. Dezrădăcinarea adjectivului ”molcom” dintr-un vocabular ce se dezbracă până la nuditate este q.e.d.-ul geometric din secolul ultravitezei și al ultrarazelor.
Manipularea răvășitoare a prizei jocului psihologic dintre el și ea este simțită în puls, în heblurile din dicționar, în respirația aritmică și-n insulele îmbujorate ale obrajilor. O dată câștigat jocul, prag important care trebuie trecut, apare monstruozitatea unei alte sintagme la care privim deznădăjduiți, ca un jucător dilematic care nu știe dacă a câștigat la loterie sau lucrează pe brânci acolo.
Zâmbetul anilor dagherotipat provocator și, poate, cu unii neprietenos, se fofilează în clasica sau suprarealista clepsidră concluzionând șopotitor dacă a fost sau nu dragoste. Intrigantul handicap al celui ce simte că nu simte nimic permutându-se din fagure în fagure sau înțelepciunea degustătorului care cade etern plăcut în aceeași clipă faustiană? (Bogdan Hușanu, regizor)















