Categorie: Stagiunea 2023 – 2024

PREMIERA: 06 IULIE 2024

DISTRIBUŢIA

Leonida – CRISTIAN TODICĂ

Efimița – CECILIA TODICĂ

Safta – OANA FLOREA

Nae Ipingescu – ALEXANDRU SAVU

un spectacol de

CRISTIAN GHEORGHE

”Snobism, demagogie, răutate, în cadrul un cuplu disfuncțional a cărui relație continuă să existe pentru că singurul liant este reprezentat de averea / banii pe care o / îi posedă, avere închisă, sigilată în cavoul-pat pe care cei doi viețuiesc. Cadavre vii, izolate de restul lumii (pe care nu o înțeleg) în această criptă, cu aparență de oameni avuți, care discută despre ”starea națiunii”, fără să priceapă, cu adevărat, ce însemnă națiune, popor, libertate, drepturi. Felul lor de a fi duce la revoluție internă. ”Reacțiunea” cu care dau piept Leonida și Efimița este, de fapt, revolta Saftei, care ajunge să preia ”puterea”, atacând și demolând acest bârlog rece, lipsit de viață, lasându-i pe cei doi fără singura lor rațiune de a fi – banul.

Comic, dinamism, fragilitate tembelă, vulnerabilitate datorată prostiei, inteligență, șiretenie, sunt ingrediente care compun această repovestire actualizată a lucrării plină de înțelesuri și morală a lui I. L. Caragiale”. (Cristian Gheorghe, regizor)

Stagiunea: 2023 – 2024

Premiera: 23 martie, 2024

Distribuția:

GEORGE SOBOLEVSCHI –  Ion Morocan

PETRONELA ENE – Antoaneta Morocan

ALEXANDRU MAXIM – Doru Morocan

SORIN GHIORGHE – Mihai Petrache

TEONA PERJU – Angela Petrache

ALEXANDRU SAVU – Preotul

IRINA COCEA – Gina Petrache

Costume: IULIANA MAFTEI

Consultant decor: CLARA POP

Regia artistică: ȘTEFAN ALEXIU

***

”Loto Parastas este o satiră a timpurilor noastre  la adresa dezumanizării pe care o trăim. Piesa lui Laurențiu Lungu, premieră absolută, este scrisă în stil comic și-și are acțiunea într-un sat situat între Bârlad și Șuletea. Deși foarte aproape de noi ca locație, personajele textului le găsim pe întreg teritoriul țării, atât la sat, cât și la oraș. Este o piesă despre tot mai mulți dintre noi.

Cu siguranță unii vor râde, alții se vor arăta deranjați. Dacă la final de spectacol, după o porție bună de râs, spectatorul pleacă acasă poate puțin schimbat, poate cu un gând sau chiar cu o mică lacrimă  în colț de ochi, înseamnă că ne-am făcut datoria și mesajul a fost transmis cu brio. Menirea teatrului, alături de școală, este să educe și să tragă semnale de alarmă atunci când lucrurile sau lumea o iau razna”. (Ștefan Alexiu, regizor)