Stagiunea 2024 – 2025

TOT CE DE DĂ, de IOAN PETER

HOTELUL CELOR DOUĂ LUMI, de ÉRIC-EMMANUEL SCHMITT

BOEING-BOEING, de MARC CAMOLETTI

LOTO PARASTAS, de LAURENȚIU LUNGU

PALMARESUL LUI DON JUAN, de VALENTIN KRASNOGOROV

COLECȚIONARUL DE SUFLETE, de VALI BOLAT

CONU LEONIDA FAȚĂ CU REACȚIUNEA, după I. L. CARAGIALE

FATA BABEI ȘI FATA MOȘNEAGULUI, adaptare de TEODORA SPÎNU, după ION CREANGĂ

POVESTEA PORCULUI, adaptare de TEODORA SPÎNU, după ION CREANGĂ

CONU LEONIDA FAȚĂ CU REACȚIUNEA, după I. L. CARAGIALE

PREMIERA: 06 IULIE 2024

DISTRIBUŢIA

Leonida – CRISTIAN TODICĂ

Efimița – CECILIA TODICĂ

Safta – OANA FLOREA

Nae Ipingescu – ALEXANDRU SAVU

un spectacol de

CRISTIAN GHEORGHE

”Snobism, demagogie, răutate, în cadrul un cuplu disfuncțional a cărui relație continuă să existe pentru că singurul liant este reprezentat de averea / banii pe care o / îi posedă, avere închisă, sigilată în cavoul-pat pe care cei doi viețuiesc. Cadavre vii, izolate de restul lumii (pe care nu o înțeleg) în această criptă, cu aparență de oameni avuți, care discută despre ”starea națiunii”, fără să priceapă, cu adevărat, ce însemnă națiune, popor, libertate, drepturi. Felul lor de a fi duce la revoluție internă. ”Reacțiunea” cu care dau piept Leonida și Efimița este, de fapt, revolta Saftei, care ajunge să preia ”puterea”, atacând și demolând acest bârlog rece, lipsit de viață, lasându-i pe cei doi fără singura lor rațiune de a fi – banul.

Comic, dinamism, fragilitate tembelă, vulnerabilitate datorată prostiei, inteligență, șiretenie, sunt ingrediente care compun această repovestire actualizată a lucrării plină de înțelesuri și morală a lui I. L. Caragiale”. (Cristian Gheorghe, regizor)

LOTO PARASTAS, de LAURENȚIU LUNGU

Stagiunea: 2023 – 2024

Premiera: 23 martie, 2024

Distribuția:

GEORGE SOBOLEVSCHI –  Ion Morocan

PETRONELA ENE – Antoaneta Morocan

ALEXANDRU MAXIM – Doru Morocan

SORIN GHIORGHE – Mihai Petrache

TEONA PERJU – Angela Petrache

ALEXANDRU SAVU – Preotul

IRINA COCEA – Gina Petrache

Costume: IULIANA MAFTEI

Consultant decor: CLARA POP

Regia artistică: ȘTEFAN ALEXIU

***

Loto Parastas este o satiră a timpurilor noastre  la adresa dezumanizării pe care o trăim. Piesa lui Laurențiu Lungu, premieră absolută, este scrisă în stil comic și-și are acțiunea într-un sat situat între Bârlad și Șuletea. Deși foarte aproape de noi ca locație, personajele textului le găsim pe întreg teritoriul țării, atât la sat, cât și la oraș. Este o piesă despre tot mai mulți dintre noi.

Cu siguranță unii vor râde, alții se vor arăta deranjați. Dacă la final de spectacol, după o porție bună de râs, spectatorul pleacă acasă poate puțin schimbat, poate cu un gând sau chiar cu o mică lacrimă  în colț de ochi, înseamnă că ne-am făcut datoria și mesajul a fost transmis cu brio. Menirea teatrului, alături de școală, este să educe și să tragă semnale de alarmă atunci când lucrurile sau lumea o iau razna”. (Ștefan Alexiu, regizor)

IPOCRIȚII, după SOȚUL IDEAL, de OSCAR WILDE

Stagiunea: 2022 – 2023

Premiera: 25 februarie, 2023

Traducerea, ANDREI BANTAȘ

Distribuția:

Sir Robert Chiltern – SIMON SALCĂ JR.

Lady Chiltern – RAMONA ANANIE

Dna Cheveley – IRINA COCEA

Vicontele Goring – LUCIAN ARHIRE

Mabel (sora lui Sir Robert) – TEONA PERJU

Contele Caversham SORIN GHIORGHE

Servitorul –  BOGDAN MANOLACHE

Costume: IULIANA MAFTEI

Decoruri: SANDU MAFTEI

Regia artistică: ȘTEFAN ALEXIU

Regia tehnică: Cătălin Scutaru Sufleor: Cătălina Nechita

***

SOȚUL IDEAL sau IPOCRIȚII?

Am perceput titlul original ca pe o ironie, de aici am început să gândesc spectacolul… Întâi de toate, noțiunea de ”ideal” mi se pare că este ceva greu de găsit, poate pentru că întruchipează, de fapt, ideea de intangibil, de imposibil…

Apoi, după lectura textului, am constatat (a câta oară?) că, indiferent de epocă, oamenii sunt aceiași – în spatele succeselor financiare și al carierelor politice stau, de fapt, trădări și secrete pe care ai prefera să nu le afli. Sursa comicului – clasica opoziție dintre esență și aparență – devine, de fapt, sursă a dezamăgirii. Am încercat să îndrept spectacolul spre zona manifestului, spre zona deschiderii ochilor, când ai de-a face cu astfel de ipocriti și mi-au stat în minte, pe parcursul repetițiilor, celebrele cuvinte ale lui J. D. Rockefeller: ”pot să vă dau socoteală pentru fiecare ban, dar nu mă întrebați cum am făcut primul milion!” (Ștefan Alexiu, regizor)

A DOUĂSPREZECEA NOAPTE, de WILLIAM SHAKESPEARE

A DOUĂSPREZECEA NOAPTE, de WILLIAM SHAKESPEARE

Traducerea: GEORGE VOLCEANOV

Distribuția:

FESTE GEORGE SOBOLEVSCHI

MALVOLIO SORIN GHIORGHE

SIR ANDREA – SIMON SALCĂ JR.

SIR TOBY – MARCEL ANGHEL

MARIA – IRINA COCEA

ORSINO – BOGDAN MANOLACHE

VIOLA – DIANA HATMANU

SEBASTIAN – VLAD GORANDA

OLIVIA – RAMONA ANANIE

ANTONIO – LUCIAN ARHIRE

CĂPITANUL – CELLA TODICĂ

PREOTUL – CRISTIAN TODICĂ

CURIO – TEONA PERJU

VALENTINO – BIANCA PASCARU

ȘEFUL GĂRZII – ALEX SAVU

GARDIAN – CĂTĂLIN SCUTARU

Costume: IULIANA MAFTEI

Decoruri: SANDU MAFTEI

Regia artistică: ȘTEFAN ALEXIU

Regia tehnică: Cătălin Scutaru

Sufleor: Cătălina Nechita

***

Prima întrebare la care ar trebui să răspund este, probabil, de ce William Shakespeare? Răspunsul e unul care cuprinde mai multe aspecte… întâi de toate, pentru că nu se mai montase de multă vreme la teatrul nostru un text shakespeareian (dacă nu mă înșel, din 1998), apoi, pentru că orice regizor vrea (și chiar trebuie) să ia contact cu lumea imaginată de acest dramaturg misterios și contradictoriu. Desigur, nu în ultimul rând, pentru că aveam distribuția necesară.

A doua întrebare este de ce A douăsprezecea noapte sau… Faceți ce vreți? Pentru că, în acest text, ca, de altfel și în celelalte piese ale lui Shakespeare, cuvintele scrise, spuse sau cântate au puteri uriașe – unesc, insultă, defăimează sau rănesc. Apoi, m-a fascinat prezența morții (ea învăluie personajele de la început: Olivia își plânge fratele mort, Viola suferă pentru că își crede fratele dispărut în naufragiu, Orsino vrea să-și ”omoare” dorul, Feste crede că viața trece prea repede…) și a iubirii (iubirea se opune acestui context al morţii, toate personajele principale din piesă sunt îndrăgostite, îşi caută perechea, fac curte voalat sau deschis, agresiv sau domol, simplu sau cu pasiune: Viola e delicată, Olivia agresivă, Malvolio stupid, iar Orsino infatuat). Liantul între cele două este muzica: ea este cea care alină dorul personajelor și îi ajută să îşi exprime melancolia.

Ștefan Alexiu, regizor

PUȘLAMAUA DE LA ETAJUL 13, de MIRCEA M. IONESCU

Stagiunea: 2021-2022

Premiera: 13 noiembrie, 2012

Distribuția: DUMITRIANA CREȚU

Regia: ȘTEFAN ALEXIU

Scenografia: RĂZVAN BORDOȘ

Grafica video: IRINA MICLĂUȘ

,,Cei mai mulți trecători merg cu capul în pământ… Triști mai sunt copiii de astăzi!…. Din cauza părinților, oare?….” (Mircea M. Ionescu)

Aveți grijă de sufletele copiilor!..Aveți grijă de sufletele celor din jurul vostru și de voi!…Vă rog! (Ștefan Alexiu)

***