Categorie: Stagiunea 2009 – 2010

Premiera: 16.10.2008

Stagiunea: 2008 – 2009

Distributia: Lily Popa Alexiu, Eudoxia Volbea, Geta Cacevski,
Oana Tofan, Otilia Huzum, Petronela Ene, Oana Pavalache, Alina Popescu, Catalina Rusu, Cella Croitoru.

Regia: Irina Popescu Boieru
Scenografia: Sandu Maftei

***

Subiectul piesei se concentreaza pe o serie de evenimente ce se petrec intr-o casa andalusiana aflata in perioada de doliu.
Personajul titular, Bernarda, are un control absolut asupra fiicelor sale. Ea exceleaza in jocul personalizat al puterii si infrangerii vointei celorlalti.
Sub acelasi acoperis mai locuiesc menajera si mama Bernardei.
Piesa este un spectacol imagine, plin de metafore ce ilustreaza drama femeii spaniole de la inceputul anilor 1900.
Actiunea se sprijina pe umerii personajelor feminine; orice personaj masculin este in mod deliberat exclus, ceea ce creeaza o puternica tensiune de natura erotica. Barbatul, de care se intereseaza si vorbesc fetele, nu apare niciodata.
„Casa Bernardei Alba” exploreaza un intreg sistem de prejudecati absurde, adanc inradacinate de interese meschine si inumane, ce sufoca fiinta morala a omului.

DANILA PREPELEAC, dramatizare de C-tin Brehnescu, după Ion Creangă

Premiera: 22.10.2008

Stagiunea: 2008 – 2009

Distribuția:

Danila Prepeleac – Sorin Ghiorghe;
Fratele lui Danila – Gruia Novac jr.;
Catrina, sotia fratelui lui Danila – Cella Croitoru;
Drac I (Michiduta) – Alexandru Savu;
Drac II (Sarsaila) – Simon Salca jr.;
Scaraotchi – Dumitru Ciubotaru.

Regia: Vasila Malinescu;
Scenografia: Iuliana si Sandu Maftei

***

„Danila Prepeleac” a aparut la 1 martie 1876, in revista ieseana „Convorbiri literare”.
Dupa opinia lui G.Calinescu, basmul „dovedeste ca prostul are noroc”, iar G. Munteanu il considera „o foarte mestesugita demonstratie ca nu numai patitu-i priceput”.
Titlul este chiar numele eroului, urmat de porecla data de sateni, Prepeleac. Prepeleacul este „un par infipt in pamant, cu cracane scurte, pe care se pun oalele la uscat”. Asadar, porecla sugereaza saracia, nepriceperea si credulitatea taranului.
Danila este, in prima parte, un exemplar tipic al prostiei omenesti, iar in a doua, dimpotriva, un reprezentant biruitor al istetimii. Interesant e faptul ca prostia i se manifesta in relatiile cu semenii, iar istetimea apare acolo unde ne asteptam mai putin – pe taramul stapanit de fortele malefice. Umorul razbate din prostia si voia buna a lui Danila, din rationamentul sau anapoda din prima parte, dar si din viclenia din partea a doua, precum si din modul in care dracii sunt pacaliti.
Comicul de situatie este sustinut, ca in toate operele lui Creanga, de un savuros comic de limbaj.

ARMA SECRETĂ A LUI ARHIMEDE, de DUMITRU SOLOMON

DISTRIBUȚIA (în ordinea indicată de autor):

Arhimede: MARCEL ANGHEL
Teodonia: CĂTĂLINA RUSU
Ctesibios: SIMON SALCĂ jr.
Eunoa: ALINA POPESCU
Clisis: ANDREI CIOBANU
Xenios: ALEX SAVU
Meropa: CELLA CROITORU
Hieron: SORIN GHIORGHE
Zopyrion: GEORGE SOBOLEVSCHI
Marcellus: DUMITRU CIUBOTARU
Teles: GRUIA NOVAC jr.

Decor: SANDU MAFTEI
Costume: AXENTI MARFA
Regia artistica: IRINA POPESCU-BOIERU

***

„Arma secretă a lui Arhimede” este o „poveste” a unei mașini de citit gândurile (o scoică), după care „aleargă” toată lumea. Piesa este, dacă vreți, un avertisment: orice invenție științifică devine, mai devreme sau mai târziu, o veritabila…armă!
Una dintre intențiile autorului acestei comedii este să evidențieze moralitatea omului de știință, răspunderea savantului față de invențiile pe care le pune la îndemâna umanității.

Omul de geniu – aflat în fața unei lumi imperfecte, încă imatură, inaptă să gestioneze „bunurile” lăsate de Demiurg, dar, mai ales, pe cele create de inteligența umană – are puterea de a se opri la timp, de a spune „nu” nebuniei contemporanilor săi. El dispare în Timp, împreună cu invenția sa, sperând la ziua în care omenirea va atinge ?nțelepciunea de a face din orice armă un instrument al păcii.

Pe toată durata spectacolului, vom fi atrași de limbajul ambiguu și savuros. Intriga este veselă, în ea amestecându-se un inventator inocent, amoruri naive, spioni, conspiratori diabolici și mulți sclavi tratați prietenește.

Dramaturgia lui Dumitru Solomon nu este straina publicului barladean. Piesele sale au fost jucate cu succes, astfel:

1979, „Iluzia optica”, regia: Cristian Nacu

1985, „Notiunea de fericire”, regia: Bogdan Ulmu

1996, „Cele doua privighetori”, regia: Bogdan Ulmu

2005, „Fata Morgana”, regia: Dorin Mihailescu

„Arma secreta a lui Arhimede” a mai fost jucată, de-a lungul timpului, la Teatrul de Comedie din București (28.10.1982), la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara (06.03.1983) sau la Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca (25.04.1989)

DE PROFESIE – LOGODNICĂ, de JAMES G. REEDLOCK

Premiera: 21.03.2009

Stagiunea: 2008 – 2009

Distributia:

GICU JR. – ANDREI CIOBANU
VIC – GEORGE SOBOLEVSCHI
GICU SR. – SORIN GHIORGHE
LADY TANTA – GETA CACEVSCHI
GYURY / BANDITUL – DUMITRU CIUBOTARU
SIR ARTHUR – GRUIA NOVAC JR.
DIANA – OTILIA HUZUM
CICI – CELLA CROITORU
SUZZY – PETRONELA ENE
LUCICA – CATALINA RUSU
SONIA / LAURA – OANA TOFAN
LILI – OANA PAVALACHE
TUTU – SIMON SALCA JR.
GUTU – ALEX SAVU

Regia artistica, ilustratia muzicala si light design: DORIN MIHAILESCU
Scenografia: AXENTI MARFA
Miscarea scenica: DORIN MIHAILESCU si ANDREI CIOBANU

Teatrul „V.I.POPA” Barlad va propune o noua premiera, de data aceasta insa o PREMIERA ABSOLUTA – comedia „DE PROFESIE – LOGODNICA”, de JAMES G. REEDLOCK.

***

James G. Reedlock este pseudonimul ales de timisoreanul Gheorghe Iosif Rosu, referent de specialitate la Casa de Cultura a Studentilor din Timisoara. A montat, de-a lungul a 30 de ani de activitate artistica, numeroase comedii si spectacole de umor si divertisment. Ultimii 20 de ani i-a dedicat teatrului studentesc.

„[…] In aceasta lume pervertita, iubirea, valoarea suprema care-l apropie pe om de sacerdotal, este vehiculata doar ca marfa. Iubirea este recunoscuta doar ca act erotic sau ca mijloc de a tranzactiona o afacere mercantila. Relatia dintre barbat si femeie nu poate fi luata in seama decat daca aduce un profit, daca sporeste averea partilor negociatoare […]
Comedia lui Gheorghe I. Rosu, alias James G. Reedlock (care, cu montarea noastra, isi face debutul absolut pe o scena de teatru), aparent se apropie de genul bulevardier. Noi credem, insa, ca este o farsa acida la adresa personajelor ce populeaza lumea noastra, spatiul romanesc in care primordiale par a fi nonvaloarea, imoralitatea, prostia, comportamentul ce frizeaza patologicul […]
Dupa cum spune o vorba romaneasca, bufonada aceasta, mascarada desprinsa din existenta noastra „ar fi de ras, daca n-ar fi de plans”. Dar, cat timp mai avem puterea sa radem, exista inca speranta salvarii, eliberarii.” ( DORIN MIHAILESCU, regizor artistic)