istoricrepertoriuartistiprogramnoutatibilete&contact
 



DATA PREMIEREI
2012-07-07

 
 

Home » Repertoriu


ADUNAREA FEMEILOR

de ARISTOFAN

Distributia:

Praxagora - CELLA CROITORU
Blepyros - GRUIA NOVAC JR.
Cetateanul sceptic - SORIN GHIORGHE
Cetateanul entuziast - ALEX SAVU
Chremes - DUMITRU CIUBOTARU
Femeia crainic - PETRONELA ENE
O fata - RAMONA PARPALITA
O femeie - IRINA GRAJDEANU
Intaia batrana - GETA CACEVSCHI
A doua batrana - CATALINA RUSU
A treia batrana - EUDOXIA VOLBEA
Un tanar - GEORGE SOBOLEVSCHI
Servitoarea Praxagorei - OANA PAVALACHE

Regia - CATALIN CUCU (debut regizoral)
Scenografia - SANDU MAFTEI
Coregrafia - BEATRICE VOLBEA

"In Adunarea femeilor, Aristofan recurge la o utopie, angrenand o intreaga constructie sociala. In aceasta piesa, parodia este totala. Aici, tinta lui Aristofan o constituie teoriile sociale, utopice, care circulau in cercurile inalte ateniene. El ataca vremurile de falsa democratie, decaderea moravurilor, superficialitatea.
Poetul imaginează un stat atenian condus de femei si intemeiat pe comunitatea bunurilor: "Voi face sa creasca o singura viata comuna, la fel pentru toţi", in care va curge "belşug tuturor si din toate", spune Praxagora. Femeile sunt egale cu barbatii, daca nu le sunt chiar superioare, iar Praxagora este convinsa de aceasta. Ea instaureaza un fel de comunism confuz, care, fireste, esueaza. Praxagora aduna femeile imbracate in mantii barbatesti, dotate cu ciomege si barbi, si, dupa o repetitie generala, porneste spre locul adunarii. Pana se dezmeticesc barbatii, femeile au si devenit stapane pe cetate. Euforia nebuneasca a instaurarii noii ordini sociale duce pana la stadiul in care nu va mai fi nevoie de tribunal, pentru ca nimeni nu va mai avea de ce sa fure sau sa insele, iar in oras va exista "un singur lacas". Apogeul este atins cand barbatii incep sa-si scoata lucrurile din casa pentru a le preda in Agora si "averii obstesti".
Un alt punct culminant este acela ca pana si femeia va fi bun comun, desigur, dupa anumite reguli, care trebuie sa-i multumeasca pe toti: "Barbatii mai neizbutiti vor pandi dupa cei mai frumosi, cand se intorc de la pranzuri acasa; vor sta sa-i astepte pe strazi si pe la raspantii. Femeilor nu le va fi ingaduit sa innopteze cu cei minunati si voinici, daca nu ii vor fi bucurat mai intai pe cei pirpirii si scalambi", proclama Praxagora, spre stupoarea asistentei.
Deznodamantul deriva intr-o orgie, la fel ca in timpul sarbatorilor dionisiace.

Concluzia ar fi ca nu a sosit inca timpul ca femeile sa detina puterea politica absoluta. Nici atunci, nici acum".

Cătălin Cucu, regizorul spectacolului