Istoric

        Bârladul, stravechi oras asezat pe cursul inferior al râului ce-i poarta numele, la rascrucea drumurilor comerciale ce duceau spre Bizant sau spre regiunile Cehiei si Moraviei, spre Lemberg sau spre Hansa teutonica de la Marea Baltica, atesta urme de locuire pe aceste meleaguri, înca din mileniile VI-V î.e.n. Orasul îsi are începuturile în Evul Mediu timpuriu, prima atestare documentara fiind întalnita într-un act din 1174. Marele carturar Dimitrie Cantemir avea sa-l numeasca “cel mai de seama târg al Moldovei de Jos”, atunci când, pentru o perioada, capatase statutul de “Scaun al Tarii de Jos”. Primele marturii despre existenta unui nucleu al artei teatrale la Bârlad dateaza din 1860, când prof. Ion Popescu, directorul de atunci al Scolii primare nr. 1, cerea printr-un raport ca “Ion Smeu, adjunctul clasei a II-a, sa fie scos din învatamânt întrucât joaca pe scena teatrului local unde era angajat cu contract si salar.” Din alte documente ale vremii, pastrate la Muzeul “Vasile Pârvan”, se constata ca, începând cu prima jumatate a secolului al XIX-lea, exista o sala de teatru la Bârlad, unde jucau elevii diferitelor scoli si unde dadeau spectacole publice trupele sosite în turneu în mica urbe moldava. Publicul bârladean s-a putut bucura de prezenta în mijlocul sau a câtorva nume legendare ale teatrului românesc, precum Matei Millo, Aristitzza Romanescu sau Constantin Nottara. La începutul secolului al XX-lea, arta teatrala locala, desi prezenta în viata comunitatii, statea înca sub auspiciul nefavorabil al instabilitatii si amatorismului. Treptat, se netezeste calea catre aspiratii mai înalte, ca aceea a înfiintarii unui teatru profesionist. Acest deziderat devine realitate palpabila în seara zilei de 28 decembrie 1955, când are loc spectacolul inaugural al Teatrului de Stat Bârlad, cu piesa (jucata în premiera pe tara) “Mielul turbat”, de Aurel Baranga, în regia lui Sica Alexandrescu. Cu prilejul unui an de activitate, în 1956, teatrului i se confera, la cerere, numele eminentului om de cultura, fiu al Bârladului, Victor Ion Popa. Acest eveniment a fost marcat de spectacolul cu piesa “Take, Ianke si Cadâr”. Textul a constituit, de-a lungul anilor, garantul succesului, înregistrând peste 600 de reprezentatii, fiind reluat în cinci variante de montari scenice, în repertoriul permanent. De la spectacolul inaugural din 1955 si pâna astazi, teatrul a respectat o politica repertoriala având ca repere valoarea artistica si diversitatea. Texte din literatura dramatica româna si universala au devenit spectacole de succes si veritabile evenimente culturale. Dintre acestea, spicuim: “O scrisoare pierduta”, de I.L.Caragiale, “Dezertorul”, de M. Sorbul, “Gaitele”, de Al. Kiritescu, “Mitica Popescu”, de Camil Petrescu, “Barbierul din Sevilla”, de Beaumarchais, “Platon” si “Notiunea de fericire”, de Dumitru Solomon, “Puterea întunericului”, de L. Tolstoi, “Doi tineri din Verona”, de W. Shakespeare, “Mama”, de D.R.Popescu, “Sa nu-ti faci pravalie cu scara”, de Eugen Barbu, “Luna dezmostenitilor” si “Anna Christie”, de E. O’Neill, “Citadela sfarâmata”, de Horia Lovinescu, “Rinocerii” si “Scaunele”, de Eugene Ionesco. Meritorie si generoasa s-a dovedit a fi si contributia unor personalitati ale vietii culturale românesti, precum Sica Alexandrescu, Radu Beligan, Dina Cocea, Marcela Rusu, Mihai Tofan, Adriana Leonescu, Mihai Madescu, Valentin Silvestru, Radu Popescu, Constantin Paiu, Stefan Oprea, care au sprijinit dezvoltarea si promovarea activitatii Teatrului “V.I.Popa”. Din dorinta realizarii unor spectacole de înalt nivel artistic si a confruntarii publicului cu cele mai noi provocari si probleme ale creatiei teatrale, a fost initiat în 1976 “Colocviul tinerilor regizori din teatrele dramatice”, manifestare de larg interes în rândul oamenilor de teatru si nu numai, sistat dupa 5 editii de catre oficialitatile comuniste din “prudenta ideologica”. În cadrul colocviului organizat în 1995, a fost pentru prima data decernat Marele Trofeu de Regie spectacolului “Scaunele”, de E. Ionescu, în regia lui Dorin Mihailescu. În ultimii ani, Teatrul “Victor Ion Popa” si-a intensificat activitatea de promovare a spectacolelor sale prin intermediul turneelor efectuate în tara si strainatate. În 1996, s-au pus bazele unei colaborari fructuoase si de lunga durata cu Asociatia Culturala si Amicala Româna, condusa de d-l Gabriel Penciu, având ca prim scop mai buna cunoastere a artei teatrale românesti în spatiul cultural francez. Datorita succesului repurtat, actorii bârladeni au onorat în repetate rânduri invitatia de a juca la Strasbourg, atât pentru publicul local, cât si pentru diaspora, în spatii conventionale si neconventionale, veritabila provocare si posibilitate de largire a orizonturilor.

I.L.Caragiale, 1998

Regia: Bogdan Ulmu

Scenografia: Sandu Maftei

SOŢUL PĂCĂLIT de Moliere, 1999 Regia: M. Teodorescu Scenografia: Sandu Maftei PATIMA ROŞIE de M. Sorbul, 2001 Regia: Dorin Mihăilescu Scenografia: Sandu Maftei D’ALE CARNAVALULUI de I.L.Caragiale, 2002 Regia: Matei Varodi Scenografia: Rodica Arghir